Caută
  • Andrei Corbea

Poemele lui Celan din revista Agora




Surpriza a apărut atunci cînd am constatat faptul că la toate textele deja cunoscute și publicate se adaugă alte trei, grupate sub titlul comun Trei poeme de PAUL CELAN: Ospățul, Taina ferigelor, Singura lumină. N-a fost deloc dificil să recunoaștem în ele versiuni românești ale unor poeme celaniene cunoscute în varianta germană: Das Gastmahl, Das Geheimnis der Farne, Das einzige Licht. Primele două au fost publicate în germană chiar la București, în unicul număr tipărit al revistei Agora, apărut în 1947 și îngrijit de Ion Caraion și Virgil Ierunca, împreună cu poemul Un joc colorat în apă, cel de-al treilea a fost inclus abia în placheta Nisipul din Urne, imprimată la Viena în 1948, în Editura A. Sexl, care le conține de altfel și pe celelalte; din volumul Mac si memorie, publicat în 1952 de Deutsche Verlagsanstalt din Stuttgart – cel care l-a lansat cu adevărat pe Celan în mediul literar german –, se regăsesc doar primele două. Conform tuturor indiciilor, dar mai ales datărilor explicite adăugate cu creionul de autor pe propriul exemplar din Nisipul din Urne, cele trei poeme din Agora, care au constituit de altfel debutul absolut al lui Paul Celan ca poet de limbă germană, au fost concepute în 1946 (Das Gastmahl poate chiar în 1947). Ion Caraion își amintea în 1981, la colocviul bucureștean mai sus amintit, că Alfred Margul-Sperber a fost acela care i-a adus, pe lîngă propriile contribuții, textele

tînărului cernăuțean, de al cărui geniu era convins și pe care îl recomanda entuziast oriunde exista o speranță de publicare a acestora. De altfel, Caraion se aflase între participanții la faimosul revelion din casa Despinei Levent (Mladoveanu), evocat în diferite feluri de Petre Solomon, Ovid S. Croh­mălniceanu, Marin Preda, Nina Cassian, unde îl observase pe junele cu ochii migdalați și obrazul smead, care, din memoria sa, recitase cu patos melancolic versurile rusului Alexandr Block – poemul Revelion, scris de Celan în românește, a fost inspirat și el de acea noapte de 1 ianuarie 1947, pentru toți cei de față plină de pasiuni, dar și de neliniști privind viitorul. Poemele propuse în numele său de Sperber erau în germană, ceea ce l-a bucurat pe redactorul

Agorei, care, proiectată ca o „Colecție internațională de artă și literatură“, ar fi trebuit să conțină tot atîtea texte în limbi străine ca și în română. Caraion sugerează că ar fi primit mai multe decît trei și că el le-ar fi selectat pe cele ulterior publicate. Con­comitent însă, Despina Levent (viitoarea italienistă Despina Mladoveanu) și Lia Fingerhut, amîndouă pe atunci foarte apropiate de tînărul Celan, i-ar fi furnizat lui Caraion și versiuni românești „foarte reușite“ ale acelorași poeme, dar, preocupat de profilul „internațional“ al revistei, el le-ar fi preferat pentru publicare pe cele „originale“.

104 afișare1 comentariu

Subscribe to Our Newsletter

© 2020 SAGA PUBLISHING