Revoluția română, (nu lovitură de stat), în 16 – 22 decembrie 1989! 
    
La Timișoara a fost o înspăimântătoare Revoluție, dar și o super reprimare la care au fost împinși la omucidere de ,,frați ”români”, bieții soldați  români. Puhoaie de securiști cu pistoale mascate, torturi, împușcarea în cap a răniților internați în spitale, spargeri, atacuri cu bâte de baseball, 40 de cadavre furate și trimise spre incinerare la București. O  teroare fără seamăn timp de o săptămână,  până în 22 decembrie, arestări, dar poporul nu s-a dat învins.  Se împușca de pe acoperișuri, se zdrobeau gleznele picioarelor. Se călcau cu tomberoane oamenii.  Soldații mai omenoși trăgeau spre oameni la picioare, Bătrânii mei au  venit de la biserică, seara și Dumnezeu i-a ajutat să întâlnească un soldat milos.  care a descărcat pușca automată la picioarele lor.  Mitropolitul Corneanu a fost criticat că a închis Catedrala. Dânsul a judecat bine, Biserica oferind refugiu ar fi fost capcană și loc de sacrificiu obștesc în masă. De o parte oameni oropsiți care-și cereau drepturile și de partea cealaltă puhoaie de vânduți doctrinei comuniste ceaușiste.  Herta Muller a luat premiul Nobel descriind  terorile multiple ale comunismului ceaușist asupra timișorenilor și a nemților care voiau să  plece în Germania din cauza mizeriei și a corupției mascate. Sunt imagini de  teroare mai groaznice decât  sub bombardamentele  care treceau  lăsând în urmă victime, dar nu tensiuni insuportabile cu dușmani în umbră, de care nici nu știai că își sunt dușmani ție și adevărului și democrației devenite false.  Și eu am fost sub gloanțe care timp de o săptămână  veneau de unde nu te așteptai.  Sunt de neuitat  scene îngrozitoare de aruncare a cărucioarelor cu copii în Canalul Bega, de pe podul  Elba în apropiere de locuința mea.  Doamne ferește. imagini care nu se pot uita.  Dorim pace și îndreptarea păcătoșilor.  Dorim pace între frații români și dorim ca nimeni și niciodată să mi îi mai dezbine pe români.  
Cu stimă și speranță în Domnul spre mereu o inimă și un gând între români și  de asemenea cu drag și către binevoitorii și colaboratorii noștri.
                                                              Cu stimă,  Melania Rusu Caragioiu